Evaziune fiscala. La stabilirea incadrarii juridice nu se includ si creantele accesorii.

Hotararile Judecatoresti

Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu inculpatul G.G.H. a fost trimis in stare de libertate in judecata pentru savarsirea infractiunii de evaziune fiscala in forma continuata, constand in aceea ca in perioada anilor 2007-2009 in calitate de administrator la SC C.V SRL nu ar fi declarat si inregistrat veniturile realizate din activitatile comerciale desfasurate cauzand un prejudiciu bugetului consolidat al statului de 670.196 lei.

Prejudiciul a fost stabilit in cursul urmaririi penale printr-o expertiza contabila si include sumele datorate cu titlu de impozit, taxa pe valoare adaugata si accesorii calculate pana la data de 9 februarie 2010, data la care societatea inculpatului a intrat in procedura insolventei.

Incadrarea juridica a faptei prin rechizitoriu s-a facut in functie de cuantumul acestei sume de 670.196 lei, considerandu-se ca inculpatul a savarsit forma agravanta a infractiunii de evaziune fiscala.

Debitul principal era in suma de 444.590 lei (impozit pe profit si TVA neachitate).

Accesoriile erau in cuantum de 251.807 lei.

Prin sentinta penala nr. 13/2016 a Tribunalului Sibiu inculpatul a fost condamnat la o pedeapsa de 3 ani inchisoare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei. Legea mai favorabila s-a stabilit a fi vechiul Cod penal.

Pentru a pronunta o asemenea sentinta Tribunalul a retinut corecta incadrarea juridica a faptei data prin rechizitoriu in sensul ca suma in functie de care s-a stabilit incadrarea faptei a fost intreaga suma de 670.196 lei (debit principal si accesorii).

Inculpatul a atacat cu apel sentinta instantei de fond si a criticat-o printre altele tocmai sub acest aspect, respectiv ca la stabilirea incadrarii juridice a faptei trebuie sa se tina seama doar de debitul principal, nu si de accesorii. Daca s-ar tine seama si de accesorii incadrarea juridica ar depinde de trecerea timpului si implicit de durata procesului penal si am putea ajunge la situatia absurda si evident nelegala ca inculpatul trimis in judecata pentru un prejudiciu sa ajunga prin trecerea timpului ca prejudiciul sau sa depaseasca pragurile stabilite in art. 9 alin. 2 si 3 din Legea nr. 241/2005 si astfel sa fie condamnat pentru o fapta mai grava.

Activitatea infractionala este limitata in timp si evident incadrarea juridica a faptei trebuie sa aiba in vedere prejudiciul cauzat in aceasta perioada, chiar daca in cazul acestui gen de infractiune prejudiciul la care va fi efectiv obligat inculpatul include si creantele fiscale accessorii.

Ca inculpatul va fi obligat si la plata accesoriilor este o cu totul o alta problema, care de curand a si fost transata de instanta noastra suprema prin decizia 17/2015.

Instanta de apel prin decizia penala nr. 274/A/2016 a Curtii de Apel Alba Iulia a admis apelul inculpatului si in mod corect a retinut in motivare faptul ca incadrarea juridica a faptei depinde doar de debitul principal si nu si de cuantumul accesoriilor.

avocat Suciu Ioan Cristian avocat Suciu Cosmin Ovidiu

Baroul Sibiu

 

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *