Prin cererea inregistrata la data de 12.06.2015 la Judecatoria Aiud petentul-condamnat C.A.G a solicitat instantei de judecata intreruperea executarii pedepsei de 7 ani inchisoare pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti prin decizia penala nr. 825 din data de 10.06.2015.
Cererea a facut obiectul dosarului penal nr. 1850/175/2015 al Judecatoriei Aiud.
In motivarea cererii de intrerupere s-a aratat ca petentul sufera atat de leucemie cronica, cat si de cancer pulmonar, afectiuni foarte grave ce ii pun viata in pericol si care afectiuni nu pot fi tratate in reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
In probatiune petentul C.A.G. a depus mai multe acte medicale cu cele doua diagnostice si a solicitat efectuarea unei expertize medico-legale cu urmatoarele obiective: afectiunile de care petentul-condamnat sufera, stadiul acestora si dacă aceste afectiuni pot fi tratate sau nu in reteaua sanitara a penitenciarelor din Romania, daca aceste afectiuni fac imposibila executarea pedepsei si în ce unitati sanitare, din tara sau strainatate, pot fi tratate aceste afectiuni si pe ce durata si daca pot fi tratate sub paza permanenta.
In ce priveste competenta de solutionare a cererii de intrerupere, cata vreme petentul a fost incarcerat la Penitenciarul Aiud, aceasta apartine, in baza art. 593 alin. 1 Cod procedura penala, judecatoriei in circumscriptia careia se afla locul de detinere corespunzatoare in grad instantei de executare. Instanta de executare a fost Judecatoria Sectorului 2 Bucuresti, astfel ca Judecatoria Aiud era competenta pentru a pronunta sau nu intreruperea.
Judecatoria Aiud a dispus efectuarea de catre Institutul de Medicina Legala Cluj Napoca a unei expertize-medico legale cu obiectivele solicitate de petent, iar prin sentinta penala nr. 1148 din data de 15 septembrie 2015 a admis cererea de intrerupere si a hotarat intreruperea pedepsei de 7 ani inchisoare pe o perioada de 90 de zile incepand cu data ramanerii definitive a sentintei.
In opinia autorilor, din economia art. 592 cod procedura penala coroborat cu art. 591 alin. 2 Cod procedura penala ce are aplicatiune si in ce priveste intreruperea executarii unei pedepse, rezulta ca efectuarea unei expertize medico-legale ar fi obligatorie pentru instanta de judecata si nu facultativa, astfel ca ori de cate ori se solicita amanarea sau intreruperea executarii unei pedepse instanta are obligatia de a dispune efectuarea expertizei.
In speta de fata concluziile raportului de expertiza au fost in sensul ca se impune intreruperea executarii pedepsei, intrucat afectiunile de care sufera petentul nu sunt tratabile in reteaua sanitara a Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
Instanta de fond a facut aplicatiunea dispozitiilor art. 592 alin. 3 Cod procedura penala si a dispus ca hotarea sa-si produca efectele de la data ramanerii definitive, respectiv dupa trecerea termenului de contestatie de 3 zile (in cazul in care nu ar fi fost contestata de Parchet) sau dupa judecarea contestatiei (in cazul in care s-ar fi facut contestatie de catre Parchet). Consecinta aplicarii acestui text era si faptul ca petentul era pus in libertate doar la data ramanerii definitive a hotararii (aceasta evident doar in cazul in care hotarea nu ar fi fost modificata de instanta superioara in conditiile contestarii acesteia).
Subsemnatii autori criticam existenta acestui text care prevede ca contestatia exercitata de Parchet este suspensiva de executare si consideram, de lege ferenda, ca acest text ar trebui modificat in sensul ca inceperea tratamentului medical si eliberarea petentului sa se faca de indata, in cazul admiterii unei astfel de cereri de intrerupere, raportat la urmatoarele argumente:
– in cazul unei cereri de amanare a executarii pedepsei hotarea instantei este executorie si contestatia exercitata de procuror nu este suspensiva de executare, astfel ca ni se pare firesc ca si in cazul cererii de intrerupere hotararea sa fie executorie;
– atat cererea de amanare, cat si cererea de intrerupere a executarii pedepsei se pot face doar pe aceleasi considerente, respectiv in cazul unor boli foarte grave ce nu pot fi tratate in reteaua sanitara a penitenciarelor sau in cazul starii de graviditate si astfel inceperea sau continuarea tratamentelor medicale trebuind sa se faca de urgenta;
– in cazul cererii de intrerupere ingradirea dreptului condamnatului la tratament medical si implicit la viata pe durata termenului de contestatie sau pe durata judecarii acesteia este in contra drepturilor omului, neputand sa-si gaseasca justificare doar in faptul ca petentul-condamnat a inceput executarea pedepsei spre diferenta de cererea de amanare, unde condamnatul nu a inceput executarea acesteia;
– dreptul la tratament medical si implicit la integritatea sanatatii si a vietii, trebuie sa fie respectat de indata in cazul ambelor cereri, deoarece prin executarea in regim de penitenciar a unei pedepse se urmareste ingradirea unor alte drepturi ale condamnatului si nu cele mentionate care nu trebuie sa aiba de suferit din cauza existentei sau nu a unui mandat de executare; mai mult decat atat textul art. 592 alin.3 Cod procedura penala , in modalitatea actuala, aduce atingere chiar drepturilor fundamenatale ale omului garantate prin Constitutia Romaniei, respectiv dreptul la viata si la integritate fizica si psihica ( art. 22 ) precum si dreptul la ocrotirea sanatatii ( art.34), cata vreme, desi instanta se pronunta in sensul admiterii unei astfel de cereri pe motiv ca persoana respectiva nu poate fi tratata in reteaua sanitara a penitenciarelor si trebuie sa urmeze tratamentul intr-o alta institutie medicala – evident , tratamentul trebuind sa inceapa de urgenta – totusi persoana respectiva este privata de tratamentul necesar pana expira termenul de contestatie pentru procuror, sau, chiar mai mult decat atat, pana se judeca o astfel de contestatie, daca ea este formulata.
Concluzionand consideram ca se impune ca legiuitorul sa intervina in modificarea textului art. 592 alin. 3 Cod procedura penala in sensul aratat de noi sau chiar eliminarea lui, deoarece ingradeste sau pune in pericol drepturi fundamentale ale omului care nu trebuie sa aiba de suferit din cauza existentei unei pedepse privative de libertate.
avocat Suciu Ioan Cristian avocat Suciu Cosmin Ovidiu
Baroul Sibiu Baroul Sibiu
Sunaţi-ne!